În timp ce discutam între parteneri care ar putea fi cea mai eficientă și realistă abordare pe care ar trebui să o întreprindem în elaborarea unei inițiative de prevenire ESL, am parcurs multiplele exem

ple de bune practici oferite de alte proiecte finanțate Erasmus+, încercând să ne dăm seama dacă există o nișă pe care alții nu au explorat-o în propriile încercări de prevenire ESL. Am fost surprinși de faptul că, în timp ce toate proiectele la care am avut acces care au abordat problema ESL, au avut drept țintă elevii ca beneficiari principali, foarte puține dintre ele au pus accent pe profesori în calitate de actanți care ar putea avea un rol foarte important în prevenirea ESL. Profesorii par să fie priviți ca specialiști care nu trebuie să se implice proactiv în ESL și astfel nu au nevoie de o atenție și instruire deosebită și sprijin în continuare privind acest aspect.

Experiența noastră contrazice această presupunere, astfel, propunerea noastră de proiect se îndreaptă către profesori ca principali actanți în prevenirea ESL și propune aducerea profesorilor mai spre centrul acestui efort, împreună cu ceilalți actanți individuali și instituționali în comunitate care se află deja acolo. Proiectul nostru intenționează să invstească în profesori în calitate de soldați din prima linie în această luptă comună împotriva ESL. Va sprijini școlile pentru a aborda problema ESL prin îmbunătățirea abilităților individuale, îmbunătățirea colaborării acestora pe plan intern precum și cu elevii, cu părinții și cu alți factori de decizie din comunitate, într-o abordare de colaborare și cuprinzătoare.

Suntem conștienți, totuși, de faptul că ESL ca fenomen integrează mai mulți vectori care nu au legătură în mod obligatoriu cu educația: lipsa interesului din partea părinților, infrastructura de transport deficientă, sprijinul social și economic deficient pentru elevii cu risc de ESL și pentru familiile acestora, lipsa mecanismelor eficiente de prevenire ESL, cooperare slabă între factorii de decizie instituționali neșcolari.

Suntem de asemenea conștineți de faptul că profesorii nu pot acționa singuri în școlile lor și că nu pot acționa nici în afara școlilor dacă nu sunt sprijiniți. Astfel, aceatsă propunere de proiect intenționează să sprijine școala în calitate de factor de decizie instituțional pentru a-și asuma un rol mai îndrăzneț și mai asertiv în acest efort de prevenire ESL în cadrul comunității și de a ajunge în mod proactiv la alți factori de decizie atunci când apare situația de risc.

Suntem conștineți și de faptul că profesorii, școala și chiar și parteneriatele școlare & comunitare pot acționa în mod eficient numai până la un anumit nivel de prevenire ESL până unde propriile lor sfori și pârghii pot ajunge dar trebuie să abordeze și alți factori de risc precum starea socială și economică sau infrastructura deficientă la nivele mai înalte de decizie. Datorită limitării finanțării și timpului, acest proiect nu poate avea un impact asupra condiției economice și sociale a beneficiarilor țintă și, astfel, va avea ca țintă doar elevi aflați în situații de risc care au acces la școală, și care sunt deja la școală. Acest proiect nu abordează aspectul RESCUE din punct de vedere social ci din punct de vedere educațional.

Proiectul nostru reprezintă planificarea pentru abordarea acestor provocări prin implementarea unui mecanism de prevenire ESL care nu este doar o parte formală a sistemelor de management școlar principale, identificabile de către factorii de decizie din afara sistemului școlar ca fiind în principal ”o sarcină bazată pe școală și deținută de școală” ușor de pierdut între atât de multe alte sarcini, dar un adevărat mecanism de prevenire ESL bine definit, deținut de comunitate și distribuit și ușor accesibil.

Acest mecanism va avea un motiv intrinsec de a exista și un scop al său. Furger (2008) arată că elevii tineri renunță la școală din mai multe motive, dintre care unele au legătură cu propriile lor dificultăți și abilități, unele cu familiile și contextele lor, unele cu relația (percepută) cu școala și profesorii etc. Astfel, acest mecanism nu va fi declanșat numai de lipsa de la ore și absenteism ca semnale de avertizare pentru ESL, așa cum este cazul acum. Instrumentele pe care le vom crea vor ajuta profesorii să identifice și să interpreteze o multitudine de alte tipuri de semnale și să le introducă în mecanismul care va genera în mod automat valuri de acțiune. Aceste valuri vor fi generate în școală și de către școală dar se vor reflecta și în afara școlii, prin intermediul tuturor factorilor de decizie: în familie, în grupul lor de prieteni etc., oriunde factorii de risc tind să determine elevii să părăsească școala devreme.